The deep end.

stau,ma uit,privesc o data,privesc de doua ori si-mi amintesc cat de bine imi era inainte.totul era intr-o continua armonie.a trecut repede totul,totul ce era bun,totul ce-mi dadea o senzatie unica.sunt plina de regrete. cel mai mult regret ca nu sunt omul pe care ei il vor.simt cum sunt privita cu nemultumire din toate partile,simt cum sagetile lor imi ajung acolo unde ma doare cel mai tare:in inima.ma visam un om mai bun.daca candva mai simt o oarecare mangaiere e atunci cand o persoana draga fie ea cine o fi,ma tine strans in brate. a fi protejata..cred ca am nevoie de asta mai mult ca niciodata.nu intelege mai nimeni de ce eu ma simt rau,nu-mi stie mai nimeni trairile si eu nu-mi stiu propriul meu rost pe drumul vietii.tie cum ti-o fi?ne plimbam prin zapada,simteam cum intreg corpul imi inghetase,dar nu conta,eram cu tine,puteam sa stau langa tine.poate pentru mine ai fost mai mult decat ceea ce puteai fi vreodata.ma zguduie gandurile astea infricosatoare ce-mi tulbura mintea de tot.vreau sa invat sa cred ca maine va fi mai bine pentru mine.vreau sa pot sa cred ca am facut ceva bun de cand sunt aici..vreau sa vreau sa te uit.si inima imi spune "esti o idioata! tu o iubesti! n-ai cum sa o alungi din tine.." eu ce puteam sa-i spun inimii decat: "da,stiu,ca o iubesc".....dificil de explicat de ce n-am putut-o alunga,pentru ca ea m-a alungat imediat. de-ai stii cat de dor imi e de tine..am inchis ochii o secunda si lacrimile m-au napadit. ce am sa fac daca voi pierde si a doua oara? o sa traiesc si fara ea si fara ea? o sa stiu? nu.

You won't let this be without cutting me.



(atunci vei spune un gen de paaaaaaa,si ma vei taia.eu nu am inteles ce ai spus atunci cand a trebuit sa pleci .te-am strigat si nici n-am auzit ce ai spus,doar erai pe cealalta parte. dar asta nu mai conteaza. eu trebuie sa-mi cer scuze ca ma simt cu moralul la pamant. imi pare rau,nu iti voi cere scuze pt asa ceva,iar daca tu ai impresia ca lumea nu iti apreciaza ajutorul,te inseli amarnic...sentimentele raman.)

nici toate cuvintele din lumea asta mare nu mi-ar ajunge pentru a putea descrie ceea ce ma sfasie pe dinauntru..si uite,ca tot scriu cate ceva..ceva ce nu-i suficient..ceva ce e incomplet..eu sunt incompleta..nu eram pregatita sa cad atat de dur..am simtit ca m-am agatat de anumiti oameni,si am reusit cumva sa ma ridic..insa,ceva,undeva,m-a izbit la loc.aceeasi iluzie falsa ca si pana acum. anume ca imi imaginam ca sunt cat de cat bine,cand de fapt sunt mai rau decat eram..asa greu imi e..vreau sa strig cat ma tin plamanii ca ma doare inima,vreau sa urlu de durere,vreau sa iasa din mine. n-o mai vreau langa mine..imi face extrem de mult rau. face ravagii prin mine..sunt un dezastru.un mare dezastru. vreau sa ma nasc din nou. sau vreau sa dispar de tot.

Someday.

atatea zile in care am respirat cu greu au trecut. atatea sentimente trecute prin inima mea inca domnesc peste mine. nu-mi pot da drumul. vine craciunul,prilej cu care ar trebui sa fiu fericita pt ceea ce mi-a fost dat ,insa nu sunt nici pe departe fericita. ceream putin. ceream sa am liniste deplina. ceream o zi in care toti oamenii pe care ii iubesc sa stea fericiti langa mine si sa nu se intample nimic rau. e o iluzie prosteasca,un vis demn de mintea unui copil. tot ce visez se bate cap in cap cu realitatea odioasa pe care o descopar nedumerita. un spatiu deschis si totusi atat de inchis.. nu pot avansa cu nimic..nu simt ca as face ceva in plus..ci am numai minusuri "adunate" de peste tot..vreodata nu stiu daca voi fi fericita..e un lucru marunt care-l simt. sunt in pragul caderii..universul iarasi si-a indreptat privirea iscoditoare spre mine..parintii nu inteleg,nu asculta,prietenii fug si vin. totul e numai o apa tulbure. ochii mi se ineaca de atatea lacrimi varsate. privesc in zare ,privesc in gol,nu vad nimic,sunt ca si oarba. intinde-mi mana si spune-mi unde te pot gasi.

nu le.am sters,si nu le voi sterge. raman aici. pt ca toate lucrurile astea care le scriu eu aici,chiar s.au intamplat. frica mea va ramane. si azi,si maine,si poimaine,si oricand cand voi mai fi eu pe aici. frica legata de ceea ce tot ma chinui sa.ti spun sa nu mai repeti. sa nu repeti,pt ca doare. "TACIIIIIII!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!" "TACIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!" am tacut. eu oricum nu am ce sa vad bine in toata chestia asta. iarasi ai pus un zid. de cate ori am vrut si eu sa te fac sa pricepi ca nu imi plac situatiile astea?!? poate ca am fost eu prea neinteleasa;poate ca de aia nu ai vrut sa ma intelegi. dar nu totul se rezuma la inteles. te poti gandi ca unii oameni chiar se vor simti urat de la cuvintele alea. si culmea care e? ca astazi, ochii mei ,gandul,inima au primit aproape aceleasi cuvinte. aceleasi amenintari cum ca totul se va termina. ma intreb si eu asa. ma intreb ca de fiecare data singura. e mult prea greu sa te pui in pielea unui alt om,si sa.ti mai dai si seama ce simte . de la un "buna" de.al meu pe care nu l.am spus,s.a ajuns la amenintarea cu "pa".