?

nu vreau sa cred ca pe 20,o sa.mi dai din nou ca replica cuvantul acela. pot sa gandesc optimist macar o data?...urasc din rasputeri zilele si momentele cand sunt acasa,cand peretii ma apasa parca pe gandurile funebre si reci,cand imi vine sa fug si sa nu mai stie nimeni niciodata de mine. urasc toate acele momente cand singuratatea da buzna peste mine,fara sa.mi ceara voie. urasc ca ma macina constiinta. urasc ca nu sunt omul bun. urasc ca trebuie sa cer,fara sa primesc. urasc sa simt gandurile ca vor sa ma sufoce asa lent. o moarte lenta plina de chin. ma afecteaza foarte mult. si nu cred ca nimeni stie in ce stadiu de degradare sunt eu. te rog,vin.o inapoi.